Comunicarea cu presa este un dans fin între vizibilitate și relevanță. Sunt jurnalist din 1997… Multișor, așa-i? Dar iubesc acest domeniu de la vârsta de 20 ani! Trăiesc momente de bucurie și acum, când scriu, deși pot spune că entuziasmul și nervul de început a mai pălit… :)))
Acum pot scrie cu ușurință că experiența mea și ca și jurnalist, și ca femeie de afaceri, am înțeles că fiecare pas greșit în relația cu media poate închide uși. Dar și fiecare pas corect poate deschide oportunități pe care nu le-ai visat.
Am lucrat cu jurnaliști de la publicații locale, naționale și internaționale. Am trimis sute de comunicate. Am primit mii de reacții – de la entuziasm sincer până la tăcere completă.
Ca femeie de afaceri, expert în promovarea proiectelor europene sau a altor proiecte, am învățat, pe pielea mea, ce funcționează și ce nu.
Acest articol este o colecție de greșeli pe care le-am văzut cel mai des. Unele sunt subtile. Altele sunt evidente. Toate pot fi evitate dacă știi cum.
Acest articol este unul practic. Așa cum îmi place și mie să fiu, pentru că și eu, la rândul meu, am căutat și caut informație practică și ușor de aplicat.
Ignorarea documentării înainte de a contacta presa
Greșeala: Trimiți un mesaj standard, același pentru toată lumea.
Consecință: Mesajul tău este ignorat pentru că nu are relevanță pentru publicul lor.
Exemplu real:
Un brand de bijuterii mi-a cerut să îi ajut cu apariții media. Prima lor încercare fusese un e-mail despre „lansare colecție” trimis către o publicație de agricultură. Răspunsul? Niciunul.
Soluția:
- Fă o listă cu publicațiile relevante.
- Studiază ce tip de conținut publică.
- Identifică jurnaliștii care scriu pe domeniul tău.
Resursă practică: Creează un fișier Excel cu:
- Numele publicației
- Numele jurnalistului
- Domeniul abordat
- E-mail / telefon
- Observații despre stil și preferințe
Mesaje prea lungi sau confuze
Greșeala: Un e-mail care pare o poveste fără sfârșit, cu paragrafe de 15 rânduri.
Consecință: Jurnalistul nu are timp să caute ideea principală.
Exemplu real:
Am primit un comunicat de presă despre un eveniment culinar în care informația importantă – data și locul – era ascunsă abia la finalul paginii 2.
Soluția:
- Subiect clar (maxim 8 cuvinte).
- Primul paragraf = noutatea esențială.
- Restul detaliilor în ordinea importanței.
Lipsa elementului de noutate
Greșeala: Comunici o informație veche sau irelevantă pentru moment.
Consecință: Redacția nu o publică pentru că nu are motiv.
Exemplu real:
O companie mi-a cerut să promovez aniversarea de 5 ani de la înființare, fără alt context. Am transformat-o într-o poveste despre impactul lor în comunitate și am legat-o de o acțiune caritabilă. Rezultatul? Publicații locale și naționale au preluat știrea.
Soluția: Găsește „de ce acum”. Leagă povestea ta de:
- o tendință actuală
- o problemă relevantă
- o schimbare în industrie
Trimiterea de informații incomplete
Greșeala: Lași jurnalistul să caute imagini, date de contact sau detalii.
Consecință: Mesajul tău este ignorat.
Soluția: Include din prima:
- Comunicatul (format text, nu doar PDF)
- Imagini de calitate (link descărcare, nu atașamente grele)
- Date de contact clare
- Logo-ul brandului
Follow-up agresiv
Greșeala: Suni obsesiv.
Consecință: Devii „persoana de evitat”.
Soluția:
- Trimite follow-up după 2-3 zile.
- Un singur apel este suficient.
Neînțelegerea rolului jurnalistului
Greșeala: Îi ceri jurnalistului să facă reclamă pură.
Consecință: Riști să pierzi încrederea și colaborarea.
Soluția:
- Gândește-ți povestea din perspectiva cititorului lor.
- Evită limbajul publicitar excesiv.
Reacția defensivă la feedback negativ
Greșeala: Te enervezi dacă articolul nu arată cum ai vrut.
Soluția: Mulțumește pentru publicare, clarifică dacă e nevoie, păstrează relația.
Ignorarea construirii unei relații pe termen lung
Greșeala: Contactezi presa doar când ai nevoie.
Soluția: Trimite periodic noutăți, articole utile, invitații la evenimente.
Resurse practice
Checklist înainte de a trimite către presă:
- Subiect relevant
- Mesaj clar și scurt
- Element de noutate
- Materiale complete
- Moment potrivit de trimitere
Lecții personale
- Presa apreciază autenticitatea.
- O relație bună cu un singur jurnalist poate deschide multe uși.
- Respectul și consistența sunt cheia.
Provocare pentru tine
Alege o singură greșeală din lista de mai sus pe care o faci des. Corecteaz-o în următoarea ta comunicare cu presa.
ÎNTREBĂRI FRECVENTE DESPRE COMUNICAREA CU PRESA
Începe prin a-i citi materialele. Comentează pozitiv pe social media. Trimite-i un e-mail scurt în care îi spui cine ești și ce subiecte ai putea oferi în viitor. Nu cere nimic la primul contact – doar deschide conversația.
Ori de câte ori ai ceva relevant, dar fără să devii obositor. În general, 1-2 apariții pe lună sunt suficiente pentru a rămâne prezent, fără a satura.
Dacă este o publicație importantă și publicul lor e relevant pentru tine, merită să oferi exclusivitate. Negociază termenii și asigură-te că articolul apare la data stabilită.
Da, dar personalizează introducerea și tonul. Arată fiecărei redacții de ce subiectul tău este potrivit pentru publicul lor.
Analizează subiectul: a fost relevant, clar, actual? Dacă răspunsul e „nu”, ajustează. Retrimite după câteva săptămâni, dintr-un unghi diferit.
Evită zilele de vineri după-amiaza și perioadele aglomerate de sărbători. Trimite dimineața, între 9:00 și 11:00, când inboxul este verificat activ.
Da, imaginile cresc șansele ca articolul să fie publicat. Investiția într-o ședință foto profesională se amortizează rapid prin impactul vizual.
Trimite un e-mail scurt după 2-3 zile: „Bună Teodora, revin cu mesajul trimis luni. Crezi că ar putea fi de interes pentru voi?”. Un singur apel telefonic este suficient dacă e urgent.
Răspunde calm, cu fapte, nu emoții. Dacă nu știi răspunsul, recunoaște și promite că vei reveni cu informații exacte.
Unele publicații acceptă să trimită materialul pentru verificarea datelor, nu a stilului. Fii respectuos în feedback și evită să rescrii textul complet.
Pune accent pe valoarea informației, nu pe promovarea directă. Vorbește despre impact, noutate și relevanță, nu doar despre ofertă.
Lipsa clarității în mesaj, ignorarea specificului fiecărei publicații, trimiterea de comunicate fără element de noutate.
Începe cu publicațiile relevante pentru domeniul tău. Notează datele de contact ale jurnaliștilor și actualizează periodic lista.
Da. Un mesaj generic riscă să fie ignorat. Personalizarea arată că îți pasă și că îți respecți interlocutorul.
Absolut. Interacționează cu postările lor, distribuie articolele și comentează relevant. Asta creează un teren prietenos înainte de contactul direct.
